Trăieşte ca şi cum ai fi murit deja

7 rețete de autodisciplină a japonezilor, care te ajută să faci față oricăror greutăţi.

1. Un copil se naște fericit, dar el nu ştie „ gustul vieţii” . Doar prin pregătirea spirituală (sau autodisciplină) bărbații și femeile au ocazia să trăiască pe deplin și să „simtă gustul” vieții. Acesta este singurul mod prin care un om învaţă să iubească viața. Autodisciplina „întărește interiorul unui om” (locația autocontrolului), ceea ce înseamnă că întărește viața.

2. Autodisciplina „iscusită” din Japonia are un motiv: îmbunătățește controlul unei persoane asupra propriei sale vieți. Orice neputință pe care o va simți un începător poate fi învinsă şi până la urmă, el va învăţa din aceasta şi se bucura de ea sau se va lăsa învins. Studentul își stăpânește în mod corespunzător profesia, băiatul stăpânește judo-ul, tânăra soție se adaptează la cerințele soacrei. Este lesne de înțeles că, în primele etape ale pregătirii, un bărbat și o femeie care nu sunt obișnuiți cu noile cerințe ar putea dori să scape de aceasta. În acest caz, tații lor le vor spune: „Dar ce ai vrut? Pentru a simți gustul vieții şi cât de frumoasă e viaţa este necesar să fii supus unui anumit antrenament. Dacă renunți și nu te antrenezi deloc, atunci, cu siguranță, vei fi în viaţa asta nefericit… ” Autodisciplina este cea care „curăță corpul de rugină” şi un bărbat se transformă într-o sabie ascuțită şi strălucitoare.

3. Natura acestei stări de măiestrie este aceea că „nu există niciun decalaj, între voința omului și acțiunea sa”. O descărcare electrică trece direct de la polul pozitiv la cel negativ. La oamenii care nu au obținut stăpânirea de sine, există, ca să spunem așa, un ecran izolant care se află între voință și acțiune. Se numește „eu-l” care observă şi „eu-ul ”care interferează, se opune, iar atunci când acest ecran este eliminat printr-o pregătire specială, maestrul pierde senzația de „eu fac asta”. Acțiunea are loc fără efort… şi reproduce perfect tabloul pe care omul şi l-a pictat în minte. Acest tip de abilitate în Japonia este obținut de cei mai obișnuiți oameni.

4. Din copilărie japonezii sunt învățaţi să fie conștienţi de propriile lor acțiuni și să le judece în lumina a ceea ce spun oamenii; „eu-l – observatorul” său este extrem de vulnerabil. Pentru a intra în interiorul sufletului său, el elimină acest „eu” vulnerabil . El încetează să mai simtă că „face asta” și apoi începe să-și simtă adevăratele abilități în suflet, la fel cum un student în arta scrimei simte capacitatea de a sta pe o coloană de patru metri, fără să se teamă să cadă.

5. Ideea prin care japonezii exprimă acest gând este o atitudine extrem de aprobatoare față de o persoană „care trăiește ca și cum ar fi murit deja”. O traducere literală ar fi sunat ca un „cadavru viu”, iar în toate limbile această expresie are o conotație neplăcută.
Japonezii spun: „trăiește ca și cum ai fi mort”, când înseamnă că o persoană trăiește la nivelul de „maestru”.
Această expresie este folosită în instrucțiunile obișnuite de zi cu zi.
Pentru a încuraja băiatul care este îngrijorat pentru examenele finale la liceu, i se va spune: „Tratează-le ca o persoană care a murit deja și le vei susţine cu ușurință”. Pentru a calma un prieten agitat care încheie o afacere importantă, i se va spune: „Fii aşa ca și cum ai fi murit deja”. Dacă o persoană se confruntă cu o criză gravă și ajunge la un blocaj, şi are inclusiv gânduri negre, decizia de a trăi „ca și cum ar fi murit deja” o ajută să depăşească blocajul.

6. Conform acestei filozofii, japonezii elimină conștiința. Ceea ce ei numesc „observarea sinelui” sau „sinele care interferează” servește ca un cenzor care judecă acțiunile unei persoane. Astfel o persoană poate face față celor mai dificile și decisive acțiuni dezinteresate.
Motivația principală pentru un bun comportament pentru un om este vinovăția; iar o persoană care, din cauza unei conștiințe împietrite, încetează să o mai simtă, devine antisocială. Japonezii, însă, prezintă problema diferit. Conform filozofiei lor, o persoană este bună din interior sau are sufletul bun. Dacă motivația lui poate fi transpusă direct în acțiune, el acționează în mod caştigat și ușor “.

Pe baza materialelor din cartea lui Ruth Benedict „Crizantema și sabia. Modele de cultură japoneză ”
Elena Porubin

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here