…iertați-ne, părinți, că suntem lași și permitem unor lichele să vă umilească!

…iertați-ne, părinți, că suntem lași și permitem unor lichele să vă umilească!
DRAGI POLIȚIȘTI, JANDARMI, ARMATĂ – Ne-ați îngrozit, batjocorit și brutalizat îndeajuns părinții, bunicii, pe noi, copiii noștri! Ne-ați îngropat în datorii și ne-ați sărăcit mai rău, sunteți mai amenințători și ucigători decât virusul. Felicitări! Dar gata, stop dulăilor, durilor (mai sunt și oameni între voi, prea puțini însă și neputincioși)! Fraților, opriți-vă din abuzuri, din amenzi, din ,,așa vreau eu”, din miștochăreli, din pumni și șuturi, din injurii, din exces de zel, din competiția asta dintre voi, instituții, servicii! Vă tot arătați colții și sunteți mândri cocoși de voi. Aveți părinți, bunici, copii – ce le povestiți când ajungeți acasă? Despre cum ne-ați îngenunchiat, umilit, bătut sau îi mințiți că sunteți mielușei sfinți și alții sunt lupii cei răi, alții sunt golanii? Puneți liniștiți capul seara pe pernă? STOP! Nu așa sunteți eroi în prima linie, noi nu vă suntem inamici, dar ne hăituiți la fiecare pas. Cât credeți că o să mai îndurăm, că o să mai răbdăm? Nu o să (vă) fie la nesfârșit. Ați câștigat disprețul cetățenilor! Iar deja mulțimea tot sărăcește, tot înfometează și clocotește, iar asta este și din vina voastră! OPRIȚI-VĂ! Nu vă mai împopoțonați cu uniforma, gradele și pilele. Aveți forța de partea voastră, bravo! Dar ați derapat de la normalitatea noastră, cea de zi cu zi, ne terorizați cu simpla voastră prezență și nemernicie. Meritați dosare penale, faceți atâtea fărădelegi împotriva noastră, dar cine să ne asculte pe noi, cine să ne reprezinte pe noi, cine să ne apere pe noi? Ar fi trebuit să ne apărați VOI!!! Dar voi apărați și scăpați hoții, criminalii, corupții, mișeii, ticăloșii, baronii!
Nu ne mai desconsiderați, vă rog!
Vă rog, măcar în ultimul ceas, ridicați-vă mânecile și dați dovadă de frăție cu cetățenii, înțelegere, apropiere, egalitate, bunătate, prevenție, protejați-ne, învățați-ne – dați dovadă de omenie… că libertatea ne-ați încătușat-o, pe Dumnezeu ni l-ați interzis, pe morți nu îi mai putem plânge! Nu știți oare că suntem în aceeași barcă cu toții!? Ați uitat istoria? În istorie, poporul biciuit, asuprit, îngenunchiat și înfometat a avut mereu ultimul cuvânt. Niciodată ,,voi” și ,,gașca” voastră!
Liviu Predescu, psihoterapeut, scriitor.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here